Şah
de Boruntea Cristian Renato
Piesele de şah au şi ele ochii albaştrii e de presupus că le mută cineva din cer, aceeaşi mână care mişcă aştrii în sângele meu albit de ger.
Partida amicala cu mine insumi
de "Intruder"
joc cu piesele albe renunt de bunavoie la negrul din cerul gurii si pun pe tabla o herghelie de cai, sa-mi pasca in palme. pion la e 4 si regele are alta perspectiva de-a privi inainte cu manie. mai aduc un pion sa-mi tina umbra si-un cal batran
sa-mi spuna povesti... nebun la c5! ia-l si pune-l de veghe sub platosa... infasoara-te cu el; fa-ti pirueta de rigoare!! regina mea e prea obosita sa-ti captureze manusile de box si drugul din pleoape. mai mut un pion si nebunul se retrage in pasul de vals al argonautilor cu lana de aur, pe umeri. cal la g5! ai observat cate solstitii au trecut peste noi? mi se clatina turnurile dar nu-i nimic... vine celalalt nebun, sa sprijine cerul cu cornu-i de cerb! ti-am luat pionul cel schiop; il voi pune intr-o fantana sa depene apa sa teasa furtuni... ti-am mai luat un pion si inca unul si-mi vine sa strig si sa sparg, precaut o naluca de zid. cu o rocada nu se face primavara si nici cu un turn un oras despletit! am ramas fara cai, fara un nebun, ca o dama fara camelii, ca un afet fara tun. iata-mi regina hulpava imbatata de glorie si otrava si caii ucisi pe straturi de fum! ne trebuie un pod (alb, doar alb) pentru regii de lemn si noi.
Viaţa, ca un joc de şah
de Elena Toma
S-a aşezat între noi viaţa... ca un joc de şah,
In care pion după pion cade răpus de mutări necugetate.
Rămân în picioare adevăratele valori : REGII CLIPEI
Dar... şi ei pot fi înfrânţi, uneori !
| Şah
de Marin Sorescu
Eu mut o zi albă, El mută o zi neagră. Eu înaintez cu un vis, El mi-l ia la război. El îmi atacă plămânii, Eu mă gândesc un an la spital, Fac o combinaţie strălucită Şi-i câştig o zi neagră. El mută o nenorocire Şi mă ameninţă cu cancerul (Care merge deocamdată în formă de cruce), Dar eu îi pun în faţă o carte Şi-l silesc să se retragă. Îi mai câştig câteva piese, Dar, uit
e, jumătate din viaţa mea E scoasă pe margine. - O să-ţi dau şah şi pierzi optimismul, Îmi spune el. - Nu-i nimic, glumesc eu, Fac rocada sentimentelor.
În spatele meu soţia, copiii, Soarele, luna şi ceilalţi chibiţi Tremură pentru orice mişcare a mea.
Eu îmi aprind o ţigară Şi continuu partida.
Şah - mat
de Mariana Eftimie Kabbout
A istovit degrabă văpaia raţiunii şi nimicind splendoarea din clipa de apoi îmi lasă-n suflet golul ştiut numai de unii mai bine decât mine ... mai bine decât noi ...
E ca un joc de şah pe-o tablă incoloră noi suntem doar pionii ... tu , alb ... cel negru , eu . spre nu ştiu ce final ne adâncim în oră ... de vină-i al tău alb , sau ... poate , negrul meu ?
E somnul umbra care ne-aruncă-n jocul rece şi rând pe rând vom pierde ţărâna de sub paşi căci viaţa asta ştie răbdarea să ne-o sece transfigurând vicleană , ultimii ani rămaşi
Tot căutând scăpare , un univers de umbre ni se deschide-ntins pe-al vieţii umed pat pe care adormit-am cuprinşi de jocuri sumbre în timp ce soarta crudă ne tot şoptea : şah – mat !
Prelins spre mutarea finală
de Elena Toma
ne-au prins zorii încurcaţi în jocul preferat al vieţii şah dat simţurilor în aşteptarea remizei
ameţite de propriul parfum lumânările ard inegal şi nedrept calul nechează obosit între diagonale privind prin fum de trabuc
şampania trezită rotundă în cupe curge peste sînii reginei rămasă pe marginea vieţii prinsă în joc
ai ales să fii Nebunul saltimbanc de doi lei săritori prin cercul de foc în mutarea precisă urăşti exactitatea am ales să fiu regina pentru că niciodată nu voi fi regină decât pe tabla de şah
rămasă sub duşul fierbinte al nopţii te-aşteapt să-mi cureţi iluziile pline de fardul minciunii machiaj cu unghiile-nfipte în timpul prelins spre mutarea finală
|